În cadrul expoziției-eveniment Arhitectura sacră organizată în Bucureşti, s-au mai desfășurat alte două conferințe: Monumente ale arhitecturii religioase românești și Megaliții.

Prima conferință, susţinută de Carmen Chifiriuc, a adus în atenția publicului frumusețea artei sacre românești, începând cu cele dintâi biserici rupestre, continuând cu bisericile din lemn maramureșene, adevărate „catedrale în lemn” ce realizează o sinteză armonioasă a elementelor de arhitectură bizantină și gotică, bisericile fortificate săsești din Transilvania, bisericile din Țara Românească, ctitorii ale voievozilor Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și bisericile din Moldova, dintre care se remarcă bijuteriile arhitecturale de la Probota, Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, toate înscrise pe lista monumentelor UNESCO, fiind zugrăvite cu valoroase picturi exterioare.

Conferința despre Megaliți, susţinută de Georgeta Iancso, a fost o expunere amplă despre aceste construcții enigmatice, aflate în numeroase locuri de pe glob, legate de ceremonii sacre, a căror poziționare este în strânsă legătură cu poziția soarelui și a aștrilor.