Carta constitutiva
Principiul I
Reunirea Bărbaţilor şi a Femeilor de toate credinţele, rasele şi condiţiile sociale în jurul unui ideal de fraternitate universală.
Principiul II
Trezirea unei viziuni globale prin studiul comparat al Filosofiei, Ştiinţelor, Religiilor şi Artelor.
Principiul III
Dezvoltarea capacităţilor individului pentru a-l face apt să se integreze în Natură şi să trăiască potrivit caracteristicilor propriei sale personalităţi.
| ||
|
Calendarul Aztec |
|
Istorie - Interpretare - Horoscop
Cunoscut şi sub denumirea de Cupa Vulturului sau Piatra celui de al Cincilea Soare, calendarul conţine numeroase imagini simbolice dispuse circular în jurul figurii centrale Tonatiuh - Cel de al Cincilea Soare - stăpânul ciclurilor temporale. La stânga şi la dreapta figurii centrale apar mâinile care ţin, fiecare din ele, câte o inimă umană, simbol al sacrificiului fără de care traiectul solar nu poate fi urmat. Cele patru figuri încadrate de chenare, dispuse în jurul Soarelui central, reprezintă datele la care fiecare Soare precedent (simbolizând câte o vârstă a omenirii) a fost distrus. În careul din vârf este reprezentată ziua Roşu 13, cea în care s-a născut Cel de al Cincilea Soare. Cercul următor conţine 20 de hieroglife, asociate numelor zilelor. Pe următorul cerc sunt reprezentate „cele 8 raze ascuţite”. Cercul exterior este format din doi şerpi care se întâlnesc faţă în faţă, simbolizând contrariile şi aspectul dual al lumii. Celebra „Piatră a Soarelui” cuprinde în acelaşi timp formule matematice pentru calculul timpului şi o serie de chei de interpretare a semnelor astrologice. Poporul aztec oferă o nouă viziune asupra vieţii, care datează - paradoxal - de sute de ani, şocantă poate pentru gândirea omului modern, dar care descoperă un adevăr despre omul care, de-a lungul istoriei, a încercat mereu să găsească răspunsuri la aceleaşi întrebări, la marile enigme ale naturii, ale fiinţei umane şi ale Divinităţii. |
Din Prolog: Această carte este un studiu asupra uneia dintre reprezentările astrologice cele mai complexe ale civilizaţiei aztece, concretizată într-un basorelief de formă circulară. Înainte de a ni se prezenta calendarul propriu-zis, ce aminteşte de o altă reprezentare celebră, Zodiacul de la Dendera, suntem introduşi în diverse aspecte ale civilizaţiei creatorilor acestei opere. Sunt trecute în revistă viaţa cotidiană a aztecilor, organizarea lor socială, arta şi ştiinţa, miturile lor fondatoare, religia şi filosofia. Înţelegem astfel mai bine complexitatea calendarului şi cheile câtorva dintre simbolurile sale. Partea a doua a cărţii este dedicată descrierii propriu-zise a calendarului, în cele mai mici detalii observabile. Aflăm că a fost descoperit în 1790, în timpul lucrărilor de pavare a Pieţei Mari a oraşului Mexico City. Dimensiunile sale sunt impresionante: un diametru de 3,56 m, grosime de 1,40 m şi o greutate de 25 de tone. Însă cu mult mai impresionante sunt semnificaţiile multiple pe care le ascund desenele sale, odinioară împodobite de culorile pline de viaţă pe care le foloseau aztecii în pictură. Capitolul al treilea conţine interpretarea de natură divinatorie a acestei opere aztece, putând fi comparat cu un horoscop.